De ce ne numim „Henri Coandă”?

De ce ne numim „Henri Coandă”?

Pornind de la întrebarea: De ce ne numim Liceul Tehnologic „Henri Coandă”? am să vă spun o mică poveste.

            Henri Coandă, ştiu foarte mulţi, a fost un inginer român care s-a remarcat peste hotarele ţării, prin numeroase invenţii şi descoperiri ştiinţifice. Mai puţini ştiu însă că printre aceste invenţii se numără şi proiectarea unui tren rapid, revoluţionar, care trebuia să circule printr-o reţea de conducte şi transporta atât mărfuri, cât şi pasageri. Vagoanele se deplasau, în interiorul conductelor, pe baza diferenţei de presiune atmosferică, creată artificial de către un ventilator şi un compresor.

Henri Coandă a proiectat un tren de călători care trebuia să circule în România, pe ruta Bucureşti-Ploieşti. Distanţa de 60 de kilometri, dintre cele două oraşe, urma să fie parcursă într-un timp record de 6-8 minute. Marele savant dorea ca invenţia sa să fie aplicată şi la transportul de mărfuri, între Portul Constanţa şi combinatul siderurgic de la Galaţi.

Înainte de 1989, sistemul de transport gândit de Coandă a fost aplicat, pe distanţe mici, la două unităţi miniere de la Baia Mare şi Caraorman. Conductele transportau contaiere cu materii prime de la cariere la uzine.

Deşi aceste invenţii au dat rezultate, după anul 1989 cercetările au fost abandonate din lipsă de fonduri. În prezent, baza în care s-au făcut experimentele a ajuns o ruină.

Proiectul de construcţie a unui tren de mare viteză a fost conceput în anii `70, după ce Nicolae Ceauşescu le-a cerut savanţilor o alternativă ieftină la metrou. Întors în ţară în 1969, Henri Coandă a înfiinţat Institutul de Creaţie Ştiinţifică şi Tehnică INCREST. Aici a proiectat un tren care circula în conducte şi atingea viteze record pe baza diferenţei de presiune atmosferică. Viteza trenului trebuia să atingă 500 km/oră.

În anul 1972, Coandă s-a stins din viaţă, iar invenţia sa a fost perfecţionată şi experimentată de către discipolii săi. Unul dintre cei care au făcut parte din echipa lui Coandă este inginerul Dan Ionescu. „Era o premieră mondială, era bazată pe un brevet de invenţie a lui Coandă şi erau soluţii care pentru vremea respectivă puteau fi aplicate”, spune Dan Ionescu.

            Cei care vor în prezent să revoluţioneze transportul feroviar cu invenţia realizată de cercetătorul român Henri Coandă sunt americanii. În 2012, Statele Unite au anunţat că vor să construiască un tren de mare viteză care va funcţiona după principiul gândit de Coandă. Trenul este proiectat să circule, într-un sistem tubular, cu viteze de până la 650 de kilometri la oră şi va face legătura între oraşele New York şi Los Angeles. Distanţa dintre cele două metropole, de 4.000 de kilometri, va putea fi parcursă în aproximativ 45 de minute.

            În ceea ce priveşte modernizarea transportului feroviar din România, în luna noiembrie 2013, în cadrul unui forum economic româno - chinez, premierul Chinei, Li Keqiang, a anunţat că ţara sa vrea să acorde un împrumut de 10 miliarde de dolari pentru investiţii. Banii vor fi folosiți, printre altele, pentru achiziția unor trenuri de mare viteză fabricate în China. În 2012, chinezii au construit, în țara lor, cel mai lung tronson de cale ferată din lume. Magistrala, are 2.300 de kilometri şi uneşte capitala Beijing de oraşul Guangzhou. Dar problema trenurilor chinezeşti este că, atunci când circulă cu viteza de 350 de kilometri pe oră, devin nesigure.